Când devine dermatita de contact un semn de îngrijorare?
Dacă ți s-a întâmplat vreodată să utilizezi un produs nou de ingrijire a pielii, un detergent sau un dezinfectant de mâini, iar pielea s-a iritat sau înroșit, probabil ai avut parte de o dermatită de contact. Aceasta nu este însă cauzată doar de astfel de factori, ci poate avea o multitudine de agenți care o produc, printr-o reacție alergică.
De cele mai multe ori, dermatite de contact nu dă reacții severe, însă poate fi neplăcută și pruriginoasă.
Citeste si: Cuperoza. Tratament, creme, imagini, sfatul medicului
Tipuri
Cele 3 tipuri principale de dermatită de contact sunt:
- dermatita de contact alergică
- dermatita de contact iritativă
- dermatita fotoalergică.
Citeste si: Candidoza în sarcina. De ce apare și cum se tratează?
Dermatita de contact poze
Cauze
Practic, dermatita de contact (alergică sau eczema) apare la expunerea pielii la o anumită substanță, iar identificarea și eliminarea acesteia reprezintă cel mai important factor.
Totuși, au fost raportate mii de substanțe ce pot produce dermatită de contact, prin urmare, descoperirea exactă a cauzei poate fi dificilă și se pot suprapune mai multe în același timp.
Nici răspunsul la astfel de expuneri nu este similar între pacienți: în timp ce unii pot dezvolta reacții alergice severe, supărătoare, după o singură expunere, alții pot dezvolta iritații după expuneri repetate la factori care nu sunt, în general, de risc (de exemplu, săpun), iar alții pot să dezvolte o toleranță la agentul incriminat odată cu trecerea timpului.
Dermatita de contact de tip imitativ are cauze precum:
- mănușile de latex sau prezervativele de latex
- detergenții, înălbitorii
- solvenții chimici
- produsele de îngrijire a părului
- săpunul
- pesticidele, substanțele utilizate pentru fertilizare
Dermatita alergică de contact presupune o reacție imunologică, de hipersensibilitate, la un trigger alergic. Contactul poate fi în mod direct, pe piele, sau reacția poate fi produsă de un alergen alimentar, de medicamente, de proceduri dentare. Enumerăm printre cele mai frecvenți factori incriminați:
- nichelul, utilizat la producerea bijuteriilor
- medicamentele, în special cele pe bază de antibiotic
- balsamul de Peru (conținut în diverse produce, cum ar fi parfumerie, pasta de dinți sau apa de gură)
- formaldehida, deseori prezentă în produsele cosmetice
- produsele destinate îngrijirii personale și a părului
- plantele precum iedera otrăvitoare și stejarul otrăvitor. Mango este un aliment bogat în alergeni, ce poate produce dermatită
- alergenii inhalator, cum ar fi polenurile sau sprayurile
Dermatita fotoalergică de contact apare prin utilizarea unor produse ce provoacă reacții în momentul expunerii la soare (de regulă este vorba despre loțiunile cu SPF sau produsele cosmetice).
Simptome
Cele mai frecvente simptome includ:
- o erupție pruriginoasă la nivelul pielii (rash)
- hiperpigmentarea pielii
- piele uscată, crăpată, iritată
- apariția unor vezicule sau bule, care pot forma cruste
- umflături, senzația de arsură sau sensibilitate locală.
Dermatita de contact la bebeluși
Dermatita de contact la această grupă de vârstă reprezintă mai mult o complicație a dermatitei atopice- mult mai frecventă la bebeluși. Dermatita atopică este asociată cu diverse reacții alergice și apare adesea la copiii predispuși la astm și cu istoric familial de atopie. Simptomele sunt declanșate de diverși factori și se poate însoți de rinită alergică sau astm.
Printre factorii de risc se numără istoricul familial de alergii și atopie, expunerea la alergeni, expunerea la fumul de țigară, deficitul de vitamina D, obezitatea infantilă și genul masculin.
Infecțiile virale, diversele produse de îngrijire, parfumurile, pielea uscată sau transpirația, părul de animale, lâna, praful, polenul și alimentele alergenice reprezintă adesea factori declanșatori.
Dermatita atopică se manifestă prin apariția unor pete roșiatice, cu mâncărimi, descuamare a pielii, un aspect solzos, cu scuame în suprafață și piele aspră la nivelul leziunilor.
Dermatita de contact tratament
Dacă simptomele nu dispar la întreruperea contactului pielii cu agentul declanșator, poate fi necesar tratament medical.
Primele măsuri ce trebuie luate este să eviți scărpinatul (care poate agrava și mai tare iritația și poate predispune la infecții), să te speli cu apă călduță și săpun pentru a îndepărta factorii iritanți și să întrerupi complet utilizarea sau contactul cu orice substanțe care ar putea produce dermatita.
Cremele pe bază de vaselină sau cremele emoliente pot fi foarte utile pentru regenerarea și hidratarea pielii. Pot fi aplicați corticosteroizi topici sau loțiuni împotriva pruritului local. Uneori, pruritul poate fi redus cu ajutorul antihistaminicelor (difenhidramina), care scad răspunsul alergic al pielii.
Cum se pune diagnosticul de dermatita de contact?
Diagnostic este pus clinic, prin examinarea leziunilor și un istoric medical pentru identificarea agenților declanșatori. Este importantă notarea momentului de apariție a simptomelor, a factorilor care le agravează sau ameliorează, a produselor utilizate zi de zi sau a substanțelor cu care pielea intra în contact. Locul de muncă poate fi și el un factor predispozant.
În cazul dermatitei alergice, se poate efectua un test special pe piele ce presupune aplicarea unor cantități foarte mici de extract de diverși iritanți suspicionați, pentru a observa reacția pielii.
Ce medic trateaza dermatita de contact?
Medicul ce se ocupă de astfel de patologii este medicul dermatolog, la care trebuie să te adresezi atunci când suspicionezi o dermatită de contact și mai ales atunci când se agravează.
Care sunt complicațiile dermatitei de contact?
Complicația cea mai frecventă este apariția unei suprainfecții bacteriene, cauzată mai mult de agresarea continuă a pielii prin scărpinat. Acest lucru produce leziuni în care bacteriile și fungii se pot cantona.
Celulita este o infecție bacteriană produsă de streptococ sau stafilococ, și presupune înroșirea pielii, febră și durere locală și este o condiție ce necesită imediată îngrijire medicală.
Neurodermatita este o complicație ce apare tot în urma scărpinatului excesiv, ce dă senzația de prurit și mai intens, creând un cerc vicios ce duce la cronicizarea pruritului și al scărpinatului, iar pielea se subțiază și decolorează.
Tratamentul implică, de multe ori, utilizarea de anxiolitice.
Scăderea calității vieții este raportată deseori de către pacienți, din cauza aspectului leziunilor sau a pruritului intens.
Când devine dermatita de contact un semn de îngrijorare?
Trebuie să te prezinți imediat la medic atunci când:
- pruritul este extrem de intens și îți afectează somnul sau calitatea vieții
- zona afectată este foarte mare/ leziunea este severă
- simptomele nu se reduc după 3 săptămâni
- afecțiunea implică organele genitale, fața, gura sau ochii
- suspicionezi o suprainfecție (veziculele formează puroi sau apare febra)
- ai sensibilitate sau durere oculară sau a căilor aeriene după expunerea la fum prin arderea de iederă otrăvitoare
- ai ingrate substanțe care ți-au putut afecta mucoasa bucală sau tractul digestiv.
Cum poți preveni apariția dermatitei de contact?
Cea mai utilă metodă de prevenție a dermatitei de contact este prin evitarea expunerii la agenții declanșatori, prin urmare, identificarea cauzei este esențială.
Este bine să utilizezi produse hipoalergenice, care nu conțin parabeni, parfum sau uleiuri.
Înlocuiește mănușile și prezervativele din latex cu alte variante, care nu conțin această substanță.
Folosește mănuși atunci când grădinărești sau când faci excursii prin pădure, unde te poți expune la diverse plante ce produc reacții alergice sau iritative.
Oprește utilizarea oricărui produs care dă reacții la nivelul pielii. Atunci când vrei să introduci un produs nou de îngrijire, testează-l mai întâi pe o zonă mică de piele, la nivelul antebrațului, pentru a verifica apariția reacției alergice (în termen de până la 48, chiar 96 de ore de la aplicare!).
Alte sfaturi medicale
Câteva sfaturi care pot preveni dermatitele sunt:
- evitarea contactului cu substanțe iritante, vopseluri, substanțe chimice
- evitarea utilizării nejudicioase a medicamentelor și în special a antibioticelor
- evitarea infecțiilor, mai ales în copilărie (rubeola, oreionul, varicela, ce cresc riscul de dermatită și pot fi prevenite prin vaccinare)
- evitarea contactului cu mucegaiuri și fungi
- alăptarea exclusiv la sân a copiilor până în 6 luni
- expunerea timpurie la animale de companie ajută la dezvoltarea sistemului imunitar și evitarea dezvoltării atopiei
- utilizarea doar a produselor fără parfum și parabeni
- utilizarea mânușilor în timpul curățeniei, a hainelor potrivite la ieșirile în natură
- utilizarea frecventă a cremelor hidratante, pentru a menține intactă bariera pielii.
Dr. Cezara Bolocan, medic dermatolog despre creme si tratamentul dermatitei de contact
